Când crezi în Dumnezeu, faci un pas spre prietenia cu El, spre o relaţie deosebită.
Deşi El cunoaşte şi ştie totul despre tine, asta nu înseamnă că nu trebuie să-i vorbeşti sau că-i poţi ascunde lucruri.
Gândeşte-te la persoana care ţi-e mai apropiată. Te încrezi în ea, te deschizi înaintea ei, îi spui totul, şi bune şi rele, aştepţi un sprijin sau o mângâiere, un cuvânt bun sau doar o îmbrăţişare, o mustrare sinceră sau discuţii serioase… Crezi că nu ar însemna nimic o faptă ascunsă, un gest mincinos, indiferenţă, nepăsare în relaţia de prietenie? Te înşeli.
Ai face vreun rău celui mai bun prieten?
Nu cred.
… Opreşte-te din ceea ce faci. Gândeşte-te: ai strica tu o prietenie cu un Prieten Minunat?
„Împrieteneşte-te dar cu Dumnezeu şi vei avea pace; te vei bucura astfel iarăşi de fericire.” [Iov 22:21]
O viață transformată 