Inima pacientei se manifesta clar pe ecranul aparatului.
Rapiditatea bătăilor inimii menținea muzicalitatea fiecărei secunde, iar ritmul părea când iute, când lent… Dar cât timp linia nu era continuă, însemna că mai e în viață.
Prin ochelarii cu lentile roz, îmi văd viața roz. Prin aparat, o văd încă palpitând. Rapid, surprinzător, enigmatic, neregulat. Nu cunoaște monotonia, plictiseala, oprirea. Când sus, când jos… Trăiesc!
Inima-mi tresaltă și tresaltă pentru că ”am necurmat pe Domnul înaintea ochilor mei: când este El la dreapta mea, nu mă clatin. De aceea inima mi se bucură, sufletul mi se înveselește, și trupul mi se odihnește în liniște.”
La tine ce se vede pe ecran?
O viață transformată 