De Te-aș vedea-naintea mea
Aș sări-n brațele Tale,
Vocea să-Ți ascult aș vrea
Să nu rămân pe drumuri goale.
*
Atârnând pe al Tău piept,
La gâtul Tău, precum o floare,
Mi s-ar părea cumplit, nedrept,
Să fiu aici făr’ al meu Soare.
*
De-mbrățișarea-Ți nu ar fi
De mine tot nu ai scăpa,
Intens de Tine m-aș lipi
Și nicicum n-aș tremura.
*
De mâna-Ți mă va-ndepărta
Cu o bruscă îmbrânceală,
Un cuget sigur voi păstra:
Tu nu ai inima goală.
*
M-aș agăța de-al Tău veșmânt,
Ți-aș strânge palmele cu drag,
Chiar și târâtă pe pământ
Prin dureri, lacrimi șirag.
*
De haina-n timp Ți se va rupe
De scumpe rugi fără-ncetare,
Rog vederea-mi n-o-ntrerupe;
Te voi privi din depărtare…
*
Dar, Doamne, Tu n-ai încercat
Să mă alungi printr-o tăiere,
Ci m-ai surprins neașteptat:
Te pot privi din apropiere!
O viață transformată 