Trecuse de miezul nopții și nu închisesem nici un ochi. Tusea seacă punea stăpânire pe fiecare respirație și ghemuitul sub plapumă nu aducea liniște sau ușurare. Se știe că tusea se agravează și devine și mai enervantă când stai întins, așa că am decis să stau în șezut sprijinită de perne. Ațipisem totuși câteva secunde, ca mai apoi corpul să-mi tresară brusc din cauza expirației zgomotoase. Și așa se derulaseră primele două ore din noapte.
Într-o țară străină, unde chiar și strigătele de ajutor cele mai puternice pot rămânea în aer, tehnologia mă ajutase să-mi amintesc ceva ce știam deja. Nu mă ridicasem să aprind lumina, ci luasem telefonul (sunt mulțumitoare pentru așa telefon!). Parcurgând un pasaj foarte interesant din Biblie, scris de Matei, atenția mi-a fost atrasă de următoarele cuvinte: Nu vă îngrijoraţi, dar, zicând: „Ce vom mânca?” sau: „Ce vom bea?” sau: „Cu ce ne vom îmbrăca?” Fiindcă toate aceste lucruri Neamurile le caută. Tatăl vostru cel ceresc ştie că aveţi trebuinţă de ele. Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra. [Matei 6:31-33]
Am citit din nou. El știe ce nevoi am. El cunoaște cerințele și pretențiile mele, fiecare necesitate.
Am citit iar. Un zâmbet înlăcrimat s-a alăturat tusei: de când sunt aici, Dumnezeu mi-a dat în plus! Adevărul iasă mereu la lumină. Nu a trebuit să mă îngrijorez pentru casă și masă, transport sau haine. Toți oamenii, mici și mari, săraci și bogați, au astfel de griji; dar mă bucur și mă simt încurajată atunci când întâlnesc persoane care aplică fragmentul de mai sus în viața lor într-un mod vizibil. Nu își fac griji, nu preiau grijile zilei de mâine deasupra celor actuale. Ei știu Cine e Creatorul, și dacă El promite, se ține de promisiune! Și dacă El a spus, eu Îl cred.
Copleșită de pace și dragoste, mă bucurasem că, chiar și după atâta vreme, am remarcat existența unui adevăr.
Doar acum a avut o semnificație deosebită pentru mine, cititorul.
O viață transformată 