Descătușați

nevinovatie

Femeia deschise ochii, surprinsă de senzația usturătoare. Undeva în depărtare zări lumină pătrunzând pe lângă ușa pe jumătate crăpată. Simțea furnicături în picioare și brațe. Trupul îi era amorțit. Pereții erau umezi și înnegriți.

Clipi de câteva ori și se pregăti să se ridice în picioare, sprijinindu-se cu brațul drept; dar ceva o ținea legată – legată de perete, pusă la colț. Neliniștea puse stăpânire pe inima ei. Se înfricoșă. Privi mai atent spre brațul stâng: la încheietura mâinii sclipea o cătușă. Condamnare scria pe metalul rece. Spre surprinderea femeii, glezna stângă purta și ea o greutate, imprimată cu Vinovăție.

Femeia se simți copleșită de poveri și se tulbură din cauza frământărilor sufletești. Minciuni se strecurară în mintea ei. ”Nu ai voie să te oprești! Treci la treabă, nu e timp de stat și de odihnit! Nu ești bună de nimic! Doar dacă ai lucra din toate puterile. Uite ce zice lumea; nu asculți? Nu ai nici un rost pe aici… Ești sub așteptările mele…”

”De ce mă simt așa? Șterge cuvintele astea! Cine sunt eu? Tu ce vrei?” Otrava gândurilor o aduceau încet în stare de slăbiciune. Și închise ochii.

Și i-ai închis și tu, cu greu. Vălul de pe ochi nu înlătură nici un gând. Dar cineva îl poate da la o parte. Dumnezeu îl îndepărtează. Și te trezești la realitate, la realitatea Lui. El îți rupe cătușele ce strigau ”Pedeapsă!” și te ia de mână. Te eliberează de minciuni; nu ești vinovat și nici condamnat. Știe că ești om, ca o suflare, cu zile precum umbra care trece.

Ești om, purtând răni vechi și noi cu tine. Și Dumnezeu te iubește! Exact așa cum te-a creat. Odihnește-te în prezența Lui și nu te lăsa descurajat! Ești în siguranță. Ești acceptat. Ești complet.

Sunetele descătușării totale o deșteptară din somn. Femeia se trezi la realitate. La realitatea Lui.

Era completă.

 

„Dacă Dumnezeu este pentru noi, cine va fi împotriva noastră?!.. Cine este cel care-i va condamna?… Nu vor fi în stare să ne despartă de dragostea lui Dumnezeu, care este în Cristos Isus, Domnul nostru!” (Romani 8:31, 34, 39)

 


Lasă un răspuns...