Am îndrăznit weekendul trecut să citesc articole de-ale mele datând de prin 2008.
Blog-uiam. Nu scriam nici pentru bani, nici pentru atenție sau faimă. Ci terapeutic. Poate aș fi fost relevantă cuiva, cumva. Reușisem chiar să așez totul pe capitole și domenii.
Mi-am amintit călătorii, visuri, experiențe, prietenii, lecții, lacrimi și bucurii; și am reclădit trecutul. Am fost surprinsă de spiritul meu poetic, de răspunsurile lui Dumnezeu, de povestirile scurte și profunde, de cuvintele puține și cu greutate.
Am redescoperit chiar și scrierile care au mișcat inima soțului meu și i-au stârnit interesul în a lua legătura cu mine. Dintr-o dată, lumea devenise mai mică pentru noi, în 2019, și ne-am întâlnit!
E fascinant să mă uit la mine în timp. Am fost transformată în gândire. Dumnezeu a lucrat mult și a lucrat bine la inima și viața mea.
În timpul facultății scriam povești cu tâlc, pentru mic și mare. Trei ani mai târziu, îmi descărcam trăirile din străinătate și apropierea de Dumnezeu, iar când am început să lucrez în centrele de psihiatrie reflectam la cele petrecute în cabinet notându-mi subtil experiențele sufletești.
Ceea ce am redescoperit și vreau să-ți comunic prin acestea este că sezonul în care te afli nu este pentru totdeauna. Vei crește și te vei schimba, vei învăța și vei fi transformată.
Poți avea încredere că Dumnezeu te va binecuvânta și te va surprinde în moduri pe care nu le poți vedea sau prezice acum, și va face asta nu pentru că meriți, ci pentru că El este milostiv și bun.
O viață transformată 