Chiar cred că de câte ori se naște un copil, cerul se bucură. Îngerii se minunează de ceea ce creează Dumnezeu în pântecele femeii, la fel și omul.
După bucuria de a primi pe lume pe cea mai nouă nepoțică, recent am luat parte la sărbătorirea nașterii ei, împreună cu familia extinsă. Nu își va aminti ea de culori, zâmbete, îmbrățișări, melodii, atmosferă sau conversații; poate doar grija și dragostea resimțite se vor fi întipărit undeva. Dar pentru noi s-a mai adăugat o bucurie, o valoare și un motiv de celebrare în sânul familiei!
Chiar este un privilegiu peste măsură să fiu numită mătușă! Lacrimi de bucurie mi-au curs cu fiecare astfel de veste.
Îmi place să fiu martoră la modul în care nepoții cresc, învață sau se desfășoară. Să le văd curiozitatea și îndrăzneala, să le primesc îmbrățișările și moțăielile, să le descopăr trăsăturile noi sau cele asemănătoare părinților lor. Da, e ceva special în rolul de mătușă! Poate pentru că alegem să-i iubim și să investim în ei fără obligații…
Oricum, e fain să ai mătuși implicate. Îmi amintesc când eram eu copil! Cele câteva mătuși care erau mai aproape de familie ne aveau cu drag la ele, se interesau de noi, ne invitau la evenimentele speciale ale familiilor lor, le păsau de mine și fratele meu.
Așadar, dragă femeie, fie că ești mătușă de sânge sau prin alianță sau chiar prin adopție, consideră-i și pe nepoți și pe tine ca fiind binecuvântați.
Ce poți face pentru ei?
Să te rogi.
Să fii prezentă și să le oferi atenția ta, cât se poate și când se poate.
Să-i iubești și să le vorbești despre Dumnezeu.
Să le sprijini părinții, în nevoi.
Iar pacea lui Cristos să stăpânească în inima ta… Și fii mulțumitoare!
O viață transformată 