Mă bucur că mama m-a învățat să mă rog și să îngenunchez înaintea lui Dumnezeu, venind cu mulțumiri și cu dorințele inimii mele de om. Sunt mulțumitoare că m-a îndemnat, împreună cu tata, să nu las o zi să treacă fără să mă rog, chiar și-n locul liniștit ales de mine, cât am fost copil. Și sunt recunoscătoare că tata prelua inițiativa și ne trezea duminica dimineața ca să mergem la biserică.
Atât mie cât și fratelui meu (și cumnatei mele) ne-au rămas întipărite aceste obiceiuri bune și nu-ți pot spune cât de tare mă bucur să-mi văd nepoțelele învățând să se închine lui Dumnezeu!
Este un instrument deosebit pe care-l poți da generației următoare: rugăciunea către Tatăl ceresc.
Indiferent de denominația creștină din care faci parte, învață-ți pruncul să vină înaintea lui Dumnezeu cu rugăciune, cu visurile, durerile, întrebările și mulțumirile lui. Arată-i cum se face, explică-i de ce, amintește-i zilnic, însoțește-l și încurajează-l în această deprindere. Nu e nici prea mic, nici prea târziu să-l înveți. Doar este copilul tău! Îi va prinde bine chiar și-n viitor. Sunt sigură!
Și dacă tu nu ai învățat asta sau nu ai văzut-o în familia ta, împărtășește-i soțului tău, vorbește cu preotul/pastorul tău și cu creștini din biserica ta și nu te da bătută. Cu Dumnezeu, poți învinge piedicile celui rău și gândurile plantate de acesta.
De dragul tău, de dragul copilului tău și de dragul lui Cristos.
O viață transformată 