Durerea femeilor fără copii

Imposibilitatea de a avea copii are multe forme și, de cele mai multe ori, durerea  este purtată în tăcere. Și totuși, Dumnezeu tămăduiește pe cei cu inima zdrobită și le leagă rănile.

După ce ne-am căsătorit, a urmat o vreme (îndelungată) în care cu greu suportam întrebările și vorbele binevoitoare, dar stângace, pe care oamenii ni le adresau. Poate le cunoști și tu: „acum, pe când copii?”, „când vă vedem cu copii?”, „lasă că vedeți voi când vin copiii!”, „urmează copiii, nu?”

Cu greu cântam cântări creștine pline de promisiuni, văzând copii săltând de bucurie în jurul nostru. De multe ori am dat frâu liber sentimentelor, lăsându-le să se reverse înaintea lui Dumnezeu și în brațele soțului meu, fără să mai încerc să controlez ceva.

Neputința de a naște copii a atins viețile multora încă de când a intrat păcatul în lume. Nenumărați bărbați și femei au purtat dorința aprigă de a deveni părinți. Unii s-au confruntat cu infertilitatea, încercând lună de lună să conceapă. Alții și-au pierdut micuții prețioși în urma unui avort spontan și neintenționat. Există oameni singuri care își doresc să devină părinți, dar nu ajung să se căsătorească. Și există femei care trăiesc cu durerea unui avort indus.

Imposibilitatea de a avea copii are multe forme și, de cele mai multe ori, durerea este purtată în tăcere. Și totuși, Dumnezeu „tămăduiește pe cei cu inima zdrobită și le leagă rănile.”

E interesant de descoperit cum, pe drumul spre Cruce, Isus a spus: „Fericite sunt femeile sterpe, pântecele care n-au născut și sânii care n-au alăptat” (Luca 23:29). În cel mai greu moment al vieții Sale pe pământ, zdrobit și aproape de moarte, El rostește aceste cuvinte ca o mângâiere pentru cele fără copii. S-a gândit și la ele… 

Oh, cu câtă încurajare vin și cuvintele acestea: „Vă las pacea, vă dau pacea Mea. Nu v-o dau cum o dă lumea. Să nu vi se tulbure inima, nici să nu se înspăimânte”!

Dragă femeie cu dorința de a fi mamă, poate vei primi sfaturi să cauți „ajutor psihologic” ca să poți accepta situația. Din umila mea inimă și experiență, eu te îndrum mai degrabă să te agăți de certitudinile și promisiunile lui Dumnezeu, altfel riști să crezi lucruri care nu sunt adevărate: că Dumnezeu nu te iubește, că El te-a uitat, că ești singură în lupta ta, că te pedepsește prin asta sau că ești o femeie mai puțin valoroasă pentru că nu ești mamă. Dar nu este așa.

Ai fost creată, făcută și întemeiată de Dumnezeu. 
Ești dorită de El.
Ești iubită de El.
Ești foarte prețuită de El. 
Ai valoare extraordinară în ochii Lui.
El știe toate zilele care ți-au fost rânduite.

Fie să putem spune și noi: “Dar tot voi lăuda lucrările Domnului, căci îmi aduc aminte de minunile Tale de odinioară; da, mă voi gândi la toate lucrările Tale și voi lua aminte la toate isprăvile Tale. Dumnezeule, căile Tale sunt sfinte! Care dumnezeu este mare ca Dumnezeul nostru? Tu ești Dumnezeul care face minuni; Tu Ți-ai arătat puterea printre popoare” (‭‭Psalmul‬ ‭77‬:‭11‬-‭14‬).

P.S. E încă martie și curând ne vom strânge pentru Marșul Pentru Viață. Interesează-te cum și unde are loc în orașul tău și alătură-te nouă ca să susținem viața, viața valoroasă a fiecărui om, încă de la concepere! 

Spre o viață transformată!


Lasă un răspuns...